Blog

România figurează pe ultimul loc între statele membre UE la ponderea bugetarilor în forța de muncă totală. Asta deși, suntem statul care a înregistrat și cea mai mare creștere a procentajului lucrătorilor din sectorul public pe ultimii douăzeci de ani, de la 6,1% în 1995, până la 11,6% anul trecut.

Gradul de profesionalizare a forței de muncă din România a scăzut atât de mult încât economia românească se îndreaptă către o criză acută pe piață. Statisticile arată că numărul locurilor de muncă vacante aproape că s-a dublat. Nu există, probabil, firmă în România care să nu se confrunte în prezent cu efectele crizei de personal.

2017 a fost primul an când s-a depășit cota de muncitori străini (din state terțe) stabilită inițial – în loc de 3.000 de lucrători permanenți, la cât s-a estimat inițial cererea angajorilor, au fost angajate 3.211 persoane. Semn că deficitul de personal s-a accentuat atât de mult, încât firmele sunt nevoite să importe forță de muncă pentru a-și putea continua dezvoltarea.

Migraţia este una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă România în acest moment, alături de lipsa infrastructurii. Întoarcerea în țară a românilor ar putea aduce însă un bagaj civic care să schimbe mentalităţi, a spus marți Felix Pătrăşcanu, fondator FAN Courier, în cadrul unei întâlniri cu presa organizate de fundaţia Romanian Business Leaders (RBL).

In ultimii ani, companiile din Romania au inceput sa-si puna problema importului de angajati din tari non-UE, care sa asigure resursa umana in sectoarele in care exista deficit de personal si activitatea risca sa fie intrerupta din aceasta cauza. Fenomenul globalizarii a incurajat migratia, dar si importul fortei de munca mai ieftina.